Cod deontologic

Prezentul Cod Deontologic se aplică angajaţilor CLAR TV – MUSCEL.

Prezentul Cod Deontologic completează şi respectă prevederile legislaţiei CNA privind conţinutul audiovizual, precum şi restul actelor normative din legislaţia României sub incidenţa cărora intră activitatea CLAR TV – MUSCEL

În cuprinsul prezentului Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise:
– Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes public. Acesta nu se rezumă numai la aspectele politice, ci include orice altă împrejurare care prezintă interes pentru comunitate.
– Interesul public nu priveşte doar ceea ce autorităţile consideră că este de interes public.
– Modul în care funcţionează şi actionează guvernul, autorităţile ori instituţiile publice, precum şi orice altă entitate care utilizează bani publici sau care afectează interesul comunităţii este de interes public major.
– Toate acţiunile, omisiunile, gesturile şi cuvintele demnitarilor, politicienilor şi ale tuturor funcţionarilor publici legate de exercitarea funcţiei lor sunt de interes public major. Viata privata a acestora este de interes public numai atunci când are relevanţă pentru exercitarea functiei.
– Atunci când nu există un interes public evident, libertatea de exprimare nu poate fi limitată decât de interesul protejării unui alt drept fundamental.
– Orice informaţii privind încalcarea drepturilor omului – aşa cum sunt acestea definite în documentele internaţionale ratificate de România – sunt de interes public major.

ROLUL JURNALISTULUI
Calitatea de “jurnalist” este atribuită în prezentul Cod reporterilor, redactorilor şi editorilor angajaţi la Clar TV – Muscel.
1.1. Jurnalistul este dator să exercite dreptul inviolabil la libera exprimare în virtutea dreptului publicului de a fi informat.
1.2. Jurnalistul este dator să caute, să respecte şi să comunice faptele – aşa cum acestea pot fi cunoscute prin verificări rezonabile – în virtutea dreptului publicului de a fi informat.
1.3. Jurnalistul este dator să exprime opinii pe o baza factuală. În relatarea faptelor şi a opiniilor, jurnalistul va acţiona cu buna-credinţă şi în virtutea principiului “audiatur et altera pars”.
1.4. Jurnalistul este dator să semnaleze neglijenţa, injustiţia şi abuzul de orice fel.
1.5. În demersul său de a informa publicul, jurnalistul este dator să reflecte societatea în ansamblul şi diversitatea ei, acordând acces şi opiniilor minoritare şi individuale.
CONDUITA PROFESIONALA
2.1. Respectarea drepturilor omului
În exercitarea rolului sau de garant al democraţiei, presa are datoria primordială de a respecta drepturile omului. Astfel :
2.1.1. Jurnalistul este dator să respecte prezumţia de nevinovăţie.
2.1.2. Jurnalistul este dator să respecte viaţa privată a persoanei (inclusiv aspectele care ţin de familie, domiciliu şi corespondenta). Amestecul în viaţa privată este permis numai atunci când interesul public de a afla informaţia prevaleaza.
2.1.3. Jurnalistul este dator să ţină cont de interesul legitim al minorului. El va proteja identitatea minorilor implicaţi în infractiuni, ca victime sau ca autori, cu excepţia situaţiei în care interesul public cere ca aceştia să fie identificaţi sau la solicitarea expresă a părinţilor sau a reprezentanţilor lor legali, în vederea protejării interesului superior al minorului.
2.1.4. Identitatea victimelor accidentelor, calamităţilor, infracţiunilor, cu precădere cele ale agresiunilor sexuale, nu trebuie să fie dezvaluită, cu excepţia situaţiei în care există acordul expres al acestora sau când un interes public major prevalează. De acelasi regim beneficiază şi persoanele defavorizate (bolnavi, persoane cu dizabilităţi etc.).
2.1.5. Jurnalistul este dator să nu discrimineze nicio persoană pe motive de rasă, etnie, religie, sex, vârstă, orientare sexuală ori dizabilităţi şi să nu instige la ură şi violenţă atunci când relatează fapte sau îşi exprima opiniile.

2.2. Regulile redactării/editării
2.2.1. Informaţia trebuie delimitată clar de opinii. Jurnalistul va face demersuri rezonabile în acest sens.
2.2.2. Jurnalistul va verifica informaţiile înainte de a le prezenta şi va exprima opinii pe o baza factuală. Informaţiile vădit neadevarate sau cele despre care jurnalistul are motive temeinice să creadă că sunt false nu vor fi publicate.
2.2.3. În chestiunile despre care relatează, jurnalistul trebuie să faca eforturi pentru a prezenta punctele de vedere ale tuturor părţilor implicate.

2.3. Colectarea informatiilor
2.4.1. Jurnalistul va obţine informaţii în mod deschis şi transparent. Folosirea tehnicilor speciale de investigaţie este justificată numai atunci când există un interes public şi când informaţiile nu pot fi obţinute prin alte mijloace. Utilizarea tehnicilor speciale (camera ascunsă) va fi menţionată explicit în momentul publicării informaţiilor.

2.4. Abuzul de statut
2.4.1. Folosirea statutului de jurnalist pentru a obţine beneficii personale sau în favoarea unor terte părţi constituie o gravă încălcare a normelor etice şi este inacceptabilă.
2.4.2. Jurnalistul nu va accepta daruri în bani sau în natură sau orice alte avantaje care îi sunt oferite în considerarea statutului său profesional.
2.4.3. Jurnalistul va evita să se afle într-o situaţie de conflict de interese. Se recomandă separarea activităţilor editoriale ale jurnalistului de cele politice şi economice.

2.5. Independenţa
2.5.1. Jurnalistul îşi va exercita profesia conform propriei sale conştiinte şi în acord cu principiile prevăzute de prezentul Cod Deontologic, cu respectarea legislaţiei specifice activităţii sale,

2.6. Corecţia erorilor. Dreptul la replică
2.6.1. Jurnalistul va corecta cu promptitudine orice eroare care apare în materialele sale, în conformitate cu legislaţia audiovizuală. Acolo unde consideră necesar, jurnalistul poate să publice şi scuze.

DREPTURILE JURNALISTULUI
3.1. Jurnalistul este protejat de tratatele şi convenţiile internaţionale la care România este parte şi care garantează libertatea de exprimare şi liberul acces la informaţii, precum şi la toate sursele de informare.
3.2. Jurnalistul are dreptul de a se opune cenzurii de orice fel.
3.3. Protecţia secretului profesional şi a confidenţialităţii datelor care impun această atitudine este în egală măsură un drept, dar şi o obligaţie a jurnalistului.
3.4. Jurnalistul are dreptul la clauza de conştiinţă. El are libertatea de a refuza orice demers jurnalistic împotriva principiilor eticii jurnalistice sau a propriilor convingeri. Această libertate derivă din obligaţia jurnalistului de a informa publicul cu bună-credinţă şi în respectul pentru adevăr.
3.5. Jurnalistul are dreptul de a fi apărat de către instituţia de presă unde îşi exercită profesia, precum şi de către asociaţia profesională ori sindicală care îi reprezintă interesele împotriva oricărei presiuni exercitate contra sa, de natură să determine o încălcare a conduitei profesionale prevăzute de prezentul Cod Deontologic şi de legislaţia audiovizuală..

Prezentul Cod Deontologic se completează cu obligativitatea respectării prevederilor Legii audiovizualului nr. 504/2002 şi Decizia nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual, a deciziilor, recomandărilor şi instrucţiunilor CNA. Modificările legislaţiei şi normelor impuse de CNA vor fi aduse cu promptitudine la cunoştinţa angajaţilor de către conducerea postului, iar respectarea acestora este obligatorie.